Informaţiile cu privire la schimburile comerciale – respectiv vânzările de animale suntfoarte preţioase şi pentru Blăjani pentru că în 1549, în registrele vigesimale (vigesima-taxă=5%din valoarea vamală a mărfurilor importate sau exportate) ale Braşovului apare consemnată şi localitatea Blăjani din jud. Buzău, cu negustorul Voicu, marfa vândută – 3 boi şi valoarea obţinută – 300 de aspri.
Cât priveşte venirea la Blăjani a lui Radu Blaju, căpitan al lui Mihai Viteazu, poate fi reală şi n-a fost întâmplătoare, el a venit de fapt la românii lui transilvăneni, cum de altfel şi Răilenii ca şi Dodanii au fost tot români ardeleni, care au fost stabiliţi provizoriu într-o parte sau alta a drumului de transhumanţă, iar la Blăjani, ultimii s-au stabilit definitiv aproape de sec. al XIX-lea.
Perioada 1549-1554 necesită o analiză mai aprofundată pentru că anul 1549 îl considerăm deocamdată a fi anul primei atestări documentare a satului Blăjani, chiar dacă menţiunea nu apare într-un act domnesc, ci în registrele vamale ale Braşovului.
Trei surse vorbesc despre această perioadă: Radu Manolescu în „Comerţul Ţării Româneşti şi Moldovei cu Braşovul (sec. XIV-XVI)”, Relu Stoica şi Doina Ciobanu în „Istoriaplaiurilor buzoiene”, texte şi documente, şi Harta jud. Buzău, cu localităţile implicate în comerţul cu Braşovul sec. al XVI-lea, aflată în muzeul de istorie al jud. Buzău şi în care se consemnează ambele localităţi ale comunei, Blăjani şi Soreşti.
Text preluat din „Blajani – File de Monografie” – Editia a II-a
